ASOCIATIA “GHEORGHE CRISAN, 1732-1785”

Asociatia “Gheorghe Crisan, 1732-1785” a luat fiinta în data de 1.04.2014, la initiativa ing. Magdalina Nistor, care este în prezent si presedintele asociatiei, din dorinta de a putea realiza activitati prin care sa fie omagiate personalitartile locale dar si cele nationale, activitati care sa valorifice si sa revitalizeze obiceiurile si traditiile zonei si de asemenea cele prin care sa fie promovate valorile culturale, istorice si peisagistice ale comunei Ribita si ale Tarii Zarandului.
Asociatia are sediul în satul Crisan, comuna Ribita si numara în prezent 16 membri.
Asociatia este persoana juridica de drept privat, româna, neguvernamentala, fara scop patrimonial, apolitica si s–a constituit conform legilor în vigoare.

citeste mai mult >>>

RETEAUA DE CAMINE CULTURALE

La nivelul comunei exista cinci camine culturale cu cladiri proprii, iar la Dumbrava de Sus caminul cultural functioneaza in cladirea scolii primare din localitate. Singurul sat care nu are camin cultural este Ribicioara.

• Cele cinci camine culturale au in total 570 de locuri :
- Ribita – 250 locuri
- Crisan – 150 locuri
- Dumbrava de Jos – 80 locuri
- Uibaresti –50 locuri
- Dumbrava de Sus –40 locuri

In anul 2007 au fost renovate caminele culturale de la Dumbrava de Sus si Uibaresti, iar in anul 2008 au fost efectuate reparatii capitale, modernizari si dotari cu aparatura de specialitate la toate caminele culturale.

Renovarea caminelor culturale
• In anul 2009 caminul cultural din satul Crisan, a fost modernizat in intregime si a fost dotat cu o bucatarie, grupuri sanitare noi si retea de incalzire cu centrala termica proprie.
• Caminul Cultural din satul Crisan are amenajata o sala pentru tineret, dotata cu televizor LCD, internet, jocuri de sah, remi, etc.

Biblioteca

Biblioteca din cadrul comunei se afla in spatiul caminului cultural din Ribita. Dispune de peste 7000 de volume cu literatura pentru copii si tineret, beletristica, literatura romana si universala, geografie, istorie, agricultura si medicina. Biblioteca are peste 200 de cititori, majoritatea fiind tineri. In cadrul biblitecii se organizeaza expozitii si lansari de carte.

Programul bibliotecii comunale:
Luni - Vineri 12.00 - 16.00

Biblionet
Luni - Vineri 12.00 - 16.00

sus

ARHITECTURA LOCALA

Arhitectura veche era cea comuna Muntilor Apuseni, materialul de constructie dominant era lemnul, iar casele erau construite din birne dispuse in cununi orizontale, imbinate la capete in cheotori. Asezarile erau fie de tip risipit, cu suri si colibe raspindite pe inaltimi, fie de tip rasfirat, de-a lungul drumurilor ce merg paralel cu albia vailor.

O gospodarie traditionala era formata din casa, sura si anexe. Constructiile aveau fundatii inalte din piatra. Acoperisurile erau tuguiate, initial din paie, apoi din sindrila, pentru ca mai tirziu sa apara tigla si tabla.
Mai ales la suri, proportia intre peretii constructiei si acoperis era de 1/3. Casa a evoluat de la cea monocelulara la cea cu camara, iar ulterior la casa cu doua camere (casa de locuit si casa "frumoasa" care este inzestrata cu cele mai valoroase piese de mobilier, tesaturi, ceramica, icoane pictate). Atit casa cu camara cit si cea cu doua camere au pivnita la subsol si uneori chiar si o camera folosita ca bucatarie. Toate casele aveau tirnat, cu stilpi si arcade. De remarcat este faptul ca tirnatul (pridvorul ) inconjura casa pe 2-3 parti, iar uneori era prelungit in partea din fata a casei, pe stilpi de piatra formind ’’filigoria’’ (4x4m), locul unde in perioada de vara se lua masa si se adunau membrii familiei. Multe gospodarii aveau si o bucatarie de vara, o constructie mica, folosita in perioada calda a anului. Lipit de bucataria de vara era construit cuptorul pentu paine.

• In comuna mai exista si astazi gospodarii traditionale in satele Ribita, Ribiciora, Crisan, Dumbrava de Jos si Dumbrava de Sus.
• Casele mai noi sunt multe cu etaj, cu mai multe camere, iar ca materiale de constuctie, pe linga lemn se foloseste caramida si alte materiale prefabricate.

Un adevarat monument arhitectonic gospodaresc il constituie sura poligonala pe care inca o gasim in satul Dumbrava de Sus, o constructie specifica Muntilor Apuseni. Din punct de vedere morfologic, este remarcabila asemanarea planului surii poligonale cu cel al vechilor biserici de lemn.

sus

PORTUL POPULAR

• Costumul femeiesc
Pe cap femeile poarta un batic ’’ciscaneu’’ care se leaga sub barbie sau la spate. La aproximativ zece ani de la casatorie, baticul se lega la spate, "sub conci" ( cocul de par). Toate femeile purtau parul lung si impletit in cozi. Fetele, inainte de casatorie purtau cozile pe spate sau in fata, legate cu funda, dupa casatorie parul fiind legat in conci, la spate.
Camasa din pinza alba este strisa la git, avind cusaturi decorative pe umeri, cusaturi ce coboara in linii paralele pina la manseta care este larga, nestrinsa la incheietura miinii. Pe piept cusaturile sunt dispuse de asemenea in linii paralele, mai subtiri sau mai late, ce coboara pina in talie. Pieptarul (cojocelul) este din catifea neagra sau stofa neagra de lina, decorat cu fir auriu, argintiu sau matase neagra. Poalele erau din pinza alba in general fara cusaturi, doar cu o mica broderie pe margine, sau cu colti mici facuti cu croseta. Peste poale, in fata si in spate se purtau doua oprege (catrinte), confectionate din lina neagra, decorate cu fir auriu si negru. La briu, fetele se legau cu o cingatoare facuta in razboi in culorile tricolorului si obisnuiau sa-si mai atirne o batista brodata cu alb si cu dantela pe margine, numita’’ciscaneut’’. Pe timpul iernii femeile purtau laibar din stofa din lina, sau chiar fusta larga din aceeasi stofa neagra. In zilele de sarbatoare camasile purtate de femei erau realizate din pinza cea mai fina, cusuta cu motive decorative stilizate si geometrice.

• Costumul barbatesc
Pe cap barbatii purtau palarie vara sau caciula iarna. Camasa si pantalonii erau din pinza de in sau cinepa. Pantalonii erau largi, peste camasa se purta un chimir lat din piele, cu ornamentatii tot din piele. Pe camasile barbatesti modelul decorativ este cusut in jurul gitului, a minecii si pe poale, ornamentatia constind intr-o insiruire de frunze de fag, cusute cu ata neagra. Barbatii purtau si cite un pieptar de culoare neagta, din stofa. Iarna barbatii purtau pieptar din blana de miel, peste care imbracau laibarul de lina. In locul pantalonilor din pinza se imbracau cu cioareci din lina, tesuti de femei in razboi.
Incaltamintea de baza a tuturor locuitorilor era odinioara opinca din piele sau de cauciuc. Peste obielele din lina erau strinse curelele din piele. Mai tirziu, opincile vor fi inlocuite cu bocanci si pantofi.

Primaria comunei Ribita a amenajat un muzeu al artei traditionale locale, care prezinta o gospodarie taraneasca. Muzeul este numit "Lada de zestre".

sus

ARTA POPULARA LOCALA

Arta populara din satele comunei Ribita prezinta o mare varietate atit in ceea ce priveste materia prima, cit si a valorii artistice a acesteia. Comuna se inscrie, prin satul Dumbrava de Sus, in rindul satelor specializate in mestesuguri populare din Tara Zarandului, atit de bine cunoscute in etnografia romaneasca. Cu citeva decenii in urma, intreaga populatie a satului Dumbrava de Sus se ocupa cu mestesugul confectionarii fluierelor, mesterii din Junc (vechea denumire a satului Dumbrava de Sus) fiind cunoscuti in toata Transilvania, Banat si pina in Valea Timocului. Astazi acest mestesug mai este practicat doar de o singura persoana .

• Creatori populari din comuna Ribita

Tesatoare - covoare tesute in 2 si 4 ite, cu motive geometrice si florale
- Dusan Viorica, Iancu Maria si Nita Ileana (Ribita ), Avram Lucretia, Avram Marioara, Doti Minerva, Lup Mariana si Lupea Victoria (Crisan)

• Prelucrarea artistica a lemnului
- Popovici Constantin (Crisan), Lupea Ioan, Iusco Stefan si Nita Virgil (Ribita)

• Cusaturi
- Stanciu Lucretia, Stefan Viorica si Indries Viorica (Ribita )

• Intrumente populare
- Mates Petru (Dumbrava de Sus ) - fluiere din cires, rachita, prun, frasin si alun.

• Impletituri din nuiele
- Avram Nicolae (Crisan ) - cosuri din nuiele de salcie

• Arta plastica naiva
- Dusan Monica (Ribita ) - picteaza pe piatra de riu icoane sau peisaje, de asemenea incondeiaza oua.

sus

TRADITII SI OBICEIURI DE SARBATORI

Comuna Ribita face parte din zona etnografica a Tarii Zarandului, zona care cuprinde satele de pe Valea Crisului Alb, cuprinsa intre Muntii Bihor si Codru Moma la nord si Muntii Zarandului si cei Metaliferi la sud. Locuitorii satelor din aceasta zona, de la izvoarele Crisului Alb si pina spre Gurahont si Halmagiu, sunt cunoscuti cu numele de « moti criseni ».
Citeste mai mult >>

sus